Alexandra Varlam

Blue eyes, what’s the matter with you?

So blind, so blind..

As incepe..

Desi

Mai degraba as termina tot.

As pleca..

Desi

Nimanui nu i-ar pasa.

Si-as mai ramane putin..

Desi

Niciodata

Nu-i loc de mai bine.

Blue eyes, what’s the matter with you?

Si uite-asa, in fiece zi pierdem cate-o bucata din noi. Credem in ceva…si uitam de noi. Apoi, ceva se intampla si ne dam seama cat de tare se joaca altii cu noi. Ma-ntrebi de ce le permit? Ma-ntreb si eu. Ma-ntrebi de ce imi permit sa simt? Ma-ntreb si eu. Ma-ntrebi cat oare o sa mai cred in oamenii pe care-i las sa faca parte din viata mea? Ma-ntreb si eu. Ma-ntrebi si daca ma doare? Intreaba-ma! Stau acum si incerc sa mai ascult greutatea din suflet..Tu auzi? Eu nu mai aud nimic.

Blue eyes, what’s the matter with you?

Asa m-ar fi intrebat cineva..Dar e asa departe si-a uitat atat de tare de mine. Stiu doar ca intr-o zi o sa ne ”gasim” iar. Si-atunci o sa stiu si sa-i raspund.

Ascund cuvintele ce-mi trec prin cap si ascund de azi si sufletul pe care l-am tot aratat. Ma retrag catre buncarele mele..si nici o alta bucatica din mine nu va mai putea fi “rupta” de nimeni. (aviz amatorilor, sau poate era mai bine spus:”astept provincia!”).

Blue eyes what’s the matter with you?

Nothing..

Nimic..

E totul in regula. Smile.

Maine va fi mai rau!

LOVE YOU, BLUE EYES!