Reluare?…

Ce inseamna reluare? De multe ori ne trezim ca e bine sa reluam ceva ce am facut si n-a iesit asa cum ne doream. Sau din contra, sa reluam ceva ce ne-a placut ca a iesit atat de bine, incat devenim foarte siguri pe noi, ca mai putem face inca o data acelasi lucru, dar mult mai bine. Gresit! Reluam si nici gand sa mai iasa la fel de bine..reluam si nici gand sa mai iasa. De cate ori ti s-a intamplat tie? Poate nu stam sa numaram esecurile, dar cu siguranta nu numaram nici reusitele..Pentru simplul motiv ca nu stim nici macar sa ne bucuram, iar de intristat suntem satui. Mi s-a mai intamplat in viata asta sa am momente in care sa ma simt ca intr-o bucla tampita. Ceva din care nu mai eram in stare sa ies orice as fi facut. Si emotional si professional…si…si…si. Stateam si ma gandeam cum sa rup firul acela ce facea legatura permanenta si realmente nu reuseam, desi theoretic stiam foarte bine ce am de facut.

Dar astea sunt povestile noastre. Povesti de viata pe care, vrem – nu vrem, le caram cu noi. Povesti la care cei din jurul nostru se uita si analizeaza..Ne judeca sau nu. Se mira.. se bucura.. sau rad ca ne doare sufletul. Se razbuna stiind ca avem puncte slabe pe care candva le-am impartasit. Intr-un moment de slabiciune, sau poate de dragoste, sau pur simplu din nevoia de a comunica..

Povestile noastre..

Povesti pe care multi dintre noi le impartasim..Si care de multe ori se intorc impotriva noastra. Poate ca e normal. Lumea are nevoie de povestile celorlalti, de confirmari ca nu doar ei se bucura, sufera, plang sau rad. Au nevoie sa stie ca nu doar ei au fost inselati, nu doar ei insala, mint sau fura..fie ca fura zambete, fie ca fura vieti.

Sa ne bucuram ca avem povesti. Sa ne bucuram ca mai avem ce impartasi, dar sa nu uitam ca ar fi bine sa invatam sa mai pastram cateva “piese” si pentru noi. Doar pentru noi.

Bogatiile ne sunt copiii..

Saracia ne este..pierderea celor dragi pe care n-am stiut sa-i apreciem cat au fost langa noi.

Sa-i respectam si sa-i iubim pe INGERI!